APELE MINERALE DIN ROMÂNIA

APELE MINERALE

Apele minerale sunt apele ce au un conţinut variabil de săruri, gaze, substanţe minerale, elemente radioactive, care le conferă proprietăţi terapeutice. În trecut, denumirea de apă minerală se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

În ţara noastră există numeroase izvoare de ape minerale în jurul cărora au fost amenajate importante staţiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de bază în tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sărate – iodurate – bromurate, sărate – sulfuroase şi izvoare de cură internă cu apă slabă mineralizată sulfuroasă, bicarbonată, sulfatată, calcinată sodică, magneziană. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajări de gaze (hidrocarburi uşoare printre care predomină metanul) sunt ape de adâncime cu concentraţie mare, exploatate prin sonde.

Surse de ape minerale şi importanţa lor

Govora

Govora este una din cele mai bogate staţiuni în ape iodurate şi bromurate din Europa. Moret o citează a doua în Europa, după Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom şi 42 mg la mie iod.

Apele din Govora conţin până la 38,3 mg‰ brom şi iod până la 41,8 mg la mie. Atât iodul cât şi bromul sunt de origine organică, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul şi magneziul pe care aceste ape îl conţin în cantitate destul de mare şi anume: calciul 15-3,3‰ şi magneziu 0,77-1,05g‰ se datorează nisipurilor şi gresiilor. Caracteristica apelor de zăcământ este, de asemenea, prezenţa amoniului. Aceste ape nu conţin hidrogen sulfurat, sunt ape captate în sonde, la adâncimi de la 90-1860 m. Fiecare debitează între 40-160 m3 de apă în 24 de ore. Apele clorurate – iodurate – bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formând pânze-pungi şi stau straturi permeabile în nisipuri.

Apele izvorului de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr-o  concentraţie mică de hidrogen sulfurat şi clor, dar bogate în bicarbonaţi. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Hinteu, care sunt formate spre bază din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne şi intercalaţii de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum şi pânza de apă dulce.

Un alt zăcământ de ape minerale este Borşa ce conţine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau conţinând fier, calciu, magneziu, recomandate în tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv şi în tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice şi a tulburărilor respiratorii.

Oraş situat în nord-estul României (Judeţul Harghita), în depresiunea  intramontană cu acelaşi nume din Carpaţii Orientali, Borsec este înconjurată de Munţii Bistriţei, Munţii Călimani, Munţii Giurgeu şi Munţii Ceahlău, altitudine 900 m.

O veche staţiune (cunoscută din 1804), deschisă tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau conţinând calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan internaţional. Staţiunea Borsec este recomandată în tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienţă mitrală compensatorie şi insuficienţă cardiacă, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliară, boli digestive (gastrită cronică hipoacidă, constipaţie cronică, colită cronică nespecifică), colicistită cronică necalcaroasă, tulburări renale şi ale aparatului urinar, nevroză astenică, boli dermatologice, metabolice şi de nutriţie, etc. 

Având în vedere gustul plăcut acidulat, care-şi păstrează calităţile  terapeutice, apa minerală Borsec este îmbuteliată de APEMIN Borsec. Zăcământul mineral Borsec are o apă bicarbonată, calcică, magneziană, cu o mineralizaţie totală de 6873 mg/l, precum şi cu un conţinut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate în calcarele cristaline-dolomitice prinse între şisturile cristaline care predomină în zonă. Prin fisurile şi golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulaţie turbulentă, ceea ce favorizează solubilitatea mai accentuată a bicarbonaţilor. Conţinutul în CO2 este obţinut de apele subterane pe tot parcursul circulaţiei lor.

Dezvoltarea deosebită a industriei de îmbuteliere a Borsecului se  datorează, în primul rând, cererii consumatorilor, care apreciază gustul plăcut al apei, lipsei de precipitare în buteliile în care o transportă, precum şi marea ei stabilitate chimică ce o recomandă printre apele de prim rang din Europa.

Borsec

 

Apă minerală de calitate ideală, premiată în 1873 la Târgul internaţional de la Viena cu medalia de aur împreună cu titlul onorific “Regina Apelor Minerale”, medalia de argint şi diploma de onoare la expoziţiile organizate în 1876 la Berlin şi respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expoziţiei de la Paris (1878).

Analiza chimică:

 ANIONI Mg/dm3 CATIONI Mg/dm3
Cl 18.37 Na+ 79.4
ŞO42- 30.87 Ca2+ 328.65
CO2min 2500 Mg2+ 16.73
Reziduu sec. la 180C 1445

Localitate situată în partea central-estică a României (Judeţul Harghita), pe  râul Olt, în partea sudică extremă a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (reşedinţa Judeţului Harghita), Băile Tuşnad este o cunoscută staţiune din România. Depresiunea este delimitată de Munţii Harghitei în partea de nord-vest şi de Masivul Ciomatu Mare în sud-est, munţi vulcanici. Cheile Tuşnad-Malnaş ale Oltului, aerul puternic ozonat, liniştea, confortul şi tratamentul cu ape minerale au făcut din Băile Tuşnad o staţiune minunată şi un loc ideal de petrecere a vacanţei în orice anotimp.

Staţiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale  (cunoscute încă de la începutul secolului al XIX-lea, dar inaugurată abia în anul 1860). Staţiunea este recomandată pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroză astenică, stări astenice secundare, stres fizic şi intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferică, stări postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiază renală, inflamaţii) şi al unor boli înrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

Apa minerală este bicarbonatată, calcică, magneziană, clorosodică, potasică, feruginoasă şi apă mezotermală, având o mineralizaţie totală de 2.5 g/l, din care gazul CO2 deţine 1.14 g/l. Apă minerală carbogazoasă de Tuşnad are un gust plăcut, dulceag şi o cantitate ridicată de CO2 (provenită, în principal, din reimpregnarea în exces a apei deferizate şi filtrate, în timpul îmbutelierii). Dioxidul de carbon necesar completării celui existent în apă este obţinut din acelaşi zăcământ hidromineral, deoarece sonda în exploatare produce pe lângă apa destinată îmbutelierii  şi o importantă cantitate de CO2 liber ( de circa 45 tone/an ).

Please follow and like us: