Boli cu transmitere sexuală

În ultimul deceniu, infecția cu HIV, cea mai periculoasă infecție, alături de sifilis, a provocat epidemii fără precedent.

            Exprimările clinice ale bolilor cu transmitere sexuală apar mai ales în regiunea genitală, dar pot fi evidente și în cavitatea bucală, pe tegument sau la nivelul ochilor – conjunctival.

În zona genitală, simptomele se manifestă prin secreții neobișnuite, dureri în zona pelviană, arsuri, prurit, senzație de iritație, dureri în timpul actului sexual (dispareunie) sau la urinare (disurie). Prezenăța tuturor acestor simptome nu este obligatorie – unele dintre ele dispărând de la sine, deși infecția rămâne în organism până la tratare sau cronicizare.

Primul pas în tratarea bolilor cu transmitere sexuală este consultul medical și diagnosticarea corectă. Nu este recomandat tratamenulul empiric sau ca urmare a consultării altor surse de informare neoficiale de multe ori incorecte. Medicul poate fi unul de familie in prima fază ce va va trimite la un specialist în boli dermato-venerice, care va face analize și va aplica tratamentul corespunzător.

Acest tratament trebuie continuat pe toată perioada recomandată, chiar dacă simptomele dispar, iar actul sexual poate fi reluat după 3 zile de la încetarea tratamentului în conformitate cu recomandările medicului specialist.
Riscul de infectare cu aceste boli este mai mare în contactul sexual cu mai mulți parteneri, atunci când nu este folosit prezervativul ca mijloc de protecție și când sunt utilizare droguri injectabile intravenos, când partenerul se droghează sau are la rândul lui mai mulți parteneri sexuali.

 Sifilis

             Sifilisul apare în urma infecției cu Treponema Pallidum. El poate fi primar, secundar, terțiar, poate avea forme congenitale (sifilisul congenital – în care copilul este infectat la naștere de către mama bolnavă) și alte forme nu foarte bine delimitate:

–         latent – fără simptome dar cu rezultatele testelor pozitive

–         forme de trecere între secundar și terțiar, etc.

            Primul simptom în cazul sifilisului primar este apariția unei pete roșii (macula eritematoasa), care devine o eroziune, adâncindu-se, și apoi o ulcerație care doare doar în cazul traumatizării sau al suprainfectării. La femei pot fi afectate labia, vaginul, uretra și perineul. La ambele sexe mai pot fi afectate regiunea anorectală, mamelonară, buzele, limba, amigdalele, etc. Complicațiile care pot apărea sunt fimoza, parafimoza, suprainfectări ale leziunii, blocajul căilor limfatice (limfedem) cu edemul penisului și a scrotului sau a labiilor.

            Sifilisul secundar este considerat o stare septică cu Treponema – simptomele pot apărea în 3 – 6 săptămâni, determinând apariția silifidelor. Acestea sunt pete mici, roz – pal, care nu ies in relief și determină rozeola silifică sau care ies puțin în relief pe piele (papule). Pot apărea stări asemănătoare gripei (lipsa poftei de mâncare, dureri de cap (cefaleea) și musculare, articulații ce dor, rinoree, etc). Se poate instala sifilisul latent sau cel terțiar, dar în ultima perioadă acestea apar tot mai rar datorită tratării la timp și a mijloacelor de informare în masă.

Gonoreea

             În cazul acestei infecții, primele simptome apar la 2 – 3 zile de la contactul sexual: secreții abundente galben – verzui, senzații de usturime și arsuri, mucoasa congestionată, roșie, umflarea uretrei, etc. Aceste simptome pot dispărea după 8 săptămâni – dar dispariția nu marchează sfârșitul bolii, ci cronicizarea ei. Complicațiile ce apar sunt fimozele, prostatite, stricturi uretrale, etc. Gonoreea se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectate și foarte rar prin folosirea în comun a obiectelor sanitare, prosoape, bureți, etc. Ea se poate trata cu antibiotic recomandate de medic și în cazul unei diagnosticări precoce, situație în care și boala este necomplicată, tratamentul este de scurtă durată.

Gonoreea are o frecvență mai mare în țările în curs de dezvoltare, prezentând un risc mare de contaminare.

Please follow and like us: