Cutremurul din 1977 din ROMÂNIA
Cutremurul produs în România la 4 martie 1977 (ora 21,22) a dus la moartea a mai mult de 1.500 oameni, la rănirea altor 10.000 şi la pagube materiale ce au depăşit valoarea nominală de 6 miliarde lei. Printre pagubele materiale s-au aflat peste 20.000 de locuinţe, distruse sau avariate grav (7.000 familii au rămas fără adăpost), 195 de întreprinderi industriale, dar şi alte unităţi economice, magazine, unităţi sociale etc., ceea ce a însemnat şi pierderea locurilor de muncă corespondente.
În aceeaşi seară, chiar în avionul cu care s-a întors de urgenţă din Africa, Nicolae Ceauşescu, având şi calitatea de comandant suprem al forţelor armate, semna decretul prezidenţial de instituire a stării de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. Prin decret „activiştii de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti sunt mobilizaţi la sediile organelor de partid şi de stat şi în mijlocul oamenilor muncii, pentru a participa cu toate forţele la acţiunile legate de înlăturarea efectelor cutremurului”. Tot prin decret, unităţile forţelor armate şi ale ministerelor, dar şi „întreaga populaţie aptă de muncă” erau obligate să participe la „normalizarea rapidă a vieţii economice şi sociale”.
Cutremurul a produs victime omeneşti şi pagube materiale mari în Bucureşti şi nouă judeţe.
Zimnicea: – oraş cu 15.000 locuitori, a fost cel mai grav afectat de cutremur; au fost distruse 80% dintre locuinţele vechi, iar numărul sinistraţilor a ajuns la 9.000. În capitală s-au prăbuşit 32 blocuri, alte peste 100 au fost grav avariate, nouă spitale au fost scoase din funcţiune, s-au produs distrugeri la peste zece întreprinderi mari şi la două centrale termice. S-au produs incendii la combinatele petro-chimice Brazi şi Teleajen. Peste 300 de sonde au fost avariate; focul ameninţa să distrugă ce nu nimicise cutremurul. Localizarea şi înăbuşirea incendiilor din rafinării şi din combinatele petro-chimice s-a făcut în mai puţin de două ore. 38 de aşezăminte culturale prahovene au fost distruse.
Craiova: – seismul a lăsat fără adăpost 4.000 familii, iar 18 unităţi economice mari şi-au întrerupt activitatea. O serie de ferme zootehnice s-au prăbuşit; au pierit zeci de mii de animale.
Iaşi: – s-au prăbuşit 145 clădiri, iar alte 1.500 au devenit de nelocuit.
Unda seismului a cuprins şi regiuni învecinate: RSS Moldovenească, Bulgaria, RSF Iugoslavia.
Este semnificativă declaraţia preşedintelui Consiliului Popular din Zimnicea, Dumitru Sandu, acordată agenţiei TASS: „Trebuie să reconstruim. Până la sfârşitul anului trebuie să construim 2.000 de apartamente şi alte 2.000 vor trebui terminate anul viitor.” Dumitru Sandu fusese ales primar al oraşului cu doar câteva minute înainte de producerea cutremurului, la Conferinţa orăşenească de partid.
Mass-media
La diminuarea nesiguranţei oamenilor, rămaşi fără rude, adăposturi, alimente sau locuri de muncă au contribuit măsurile autorităţilor, solidaritatea manifestată de populaţie, dar şi presa. Posturi de radio străine prevesteau un nou seism; presa internă, „dirijată” prin natura regimului politic, dar şi din considerente de siguranţă naţională, a avut menirea să prevină panica ce riscă să cuprindă mii de oameni. La acest eveniment, rolul ei (presei) a fost mai puţin propagandistic şi mai mult strategic; ea a prezentat eforturile autorităţilor de a le asigura adăposturi temporare şi ajutoare sinistraţilor şi munca oamenilor de îndepărtare a stricăciunilor, în care armata a deţinut rolul principal. Poate că unele reportaje din presa românească a vremii sunt tendenţioase, dar şi agenţiile de presă străine au relatat despre modul organizat în care a fost reluată activitatea economică a ţării şi despre eficienţa soldatului român în îndepărtarea stricăciunilor materiale; mai preţioase decât ele rămân faptele.
Din relatarea corespondentului Agenţiei France Presse am reţinut: „De altfel, imaginea pe care o oferă, în ansamblu, capitala României, duminică dimineaţa, nu se aseamănă deloc cu aceea a unui oraş lovit de cataclism. […] Operaţiunile de degajare se efectuează rapid. […] Străbătând duminică dimineaţa oraşul, oricine poate fi surprins de calmul şi disciplina locuitorilor, de organizarea metodică a ajutoarelor. Nici o aglomeraţie, nici o panică, nici o nervozitate nu au fost semnalate.”
Agenţia DPA: „Cutremurul din România a lăsat fără locuinţe mii de cetăţeni ai Capitalei. Începând de duminică, s-a trecut la mutarea locuitorilor din casele puternic afectate, devenite nesigure.” Agenţia ADN menţiona că „peste 100.000 de bucureşteni au participat duminică la înlăturarea efectelor cutremurului”.
Cutremurul s-a produs vineri seara; până sâmbătă la prânz alimentarea cu apă şi electricitate fusese restabilită în majoritatea zonelor capitalei, iar unele magazine şi-au reluat programul normal. În şcoli orele de curs s-au reluat de marţi. La Ploieşti activitatea economică a fost reluată duminică. În Capitală, la zece zile de la seism au fost degajate ruinele marilor imobile afectate. La Iaşi Centrul de recoltare a sângelui face un apel: „Vă rugăm NU mai donaţi sânge!” Capacităţile de recoltare şi conservare nu mai pot face faţă afluxului de donatori.
La ghişeele CEC este coadă pentru depunerile în Contul Omeniei.
