PAȘTELE CREȘTIN

Paştele creştin

          Paştele este o sărbătoare religioasă creştină anuală ce comemorează învierea lui Iisus Hristos – conform tradiţiei creştine – Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea.

          Paştele este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin, urmată de Crăciun. Primele 2 zile de Paşti sunt recunoscute ca zile libere în majoritatea ţărilor de tradiţie creştină (inclusiv România), cu excepţia notabilă a Statelor Unite, unde este sărbătorită doar duminica Paştelui, nu şi lunea Paştelui.

          Paștile creştine au loc nu departe în calendar de sărbătoarea Paştelui evreiesc – Pesah, care comemorează Exodul, pentru că se crede că Iisus a înviat în zilele în care se ţinea această festivitate.

Data Paştelui

          În 2008, Paştele creştin s-a sărbătorit pe 27 aprilie de către ortodocşi şi pe 23 martie de către catolici. În 2009, va avea loc pe 19 aprilie şi respectiv 12 aprilie. Paştele sunt sărbători a căror dată este variabilă, pentru că nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian (care urmăreşte mişcarea Soarelui şi schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca şi pe cel utilizat de iudei. După primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Paştile să fie sărbătorite duminica de după a 14-a zi din prima lună lunară din primăvară (teoretic, prima duminică după o lună plină, începând cu data echinocţiului de primăvară). În sfârşit, toate Bisericile acceptă metoda de la Alexandria, care plasează echinocţiul din emisfera nordică pe 21 martie (poate apărea două zile mai devreme sau mai târziu), data lunii pline fiind determinată după ciclul metonic. O problemă care a apărut mai târziu este diferenţa de practică dintre Bisericile apusene şi răsăritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Paştelor, iar ultimele calendarul iulian. Există totuşi un număr însemnat de biserici răsăritene ce folosesc calendarul gregorian. A fost propusă o reformă pentru metodologia de calculare a datei Paştilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferenţelor de dată între bisericile occidentale şi orientale; reforma ar fi trebuit să intre în vigoare în 2001, dar a eşuat.

          Calculul datei de Paşte este cunoscut sub numele de păscălie (lat. computus). În timp au apărut pe lângă metodele tradiţionale şi unii algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.

Nume

          Potrivit cercetătorilor Vaticanului cuvântul „Paşte” derivă din ebraică „pesah” (פסח), care semnifică trecere. În Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini” (trecerea Domnului) devenită în engleza iacobină passover. Cuvântul în aramaică este pas.ha, care stă la originea cuvintelor greceşti şi latine πάσχα, pascha. O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la „passione – suferinţă” (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).

Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeiţa Eostre :

  • germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
  • engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din engleza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiţei Mame a fertilităţii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeiţa era numită Eos iar la romani Aurora. Românii, imparţiali, au preluat ambele forme.

Ambele denumiri, germană şi engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus- a străluci.

          Cu toate acestea, în cea mai mare parte din ţările cu populaţie creştină (sau cel puţin a ţărilor din Europa, dar nu numai) numele Paşti provine din ebraicul pessah (Paşte) :

Descarcă referat 7zip

Please follow and like us: