PREVENIREA ȘI COMBATEREA POLUĂRII ATMOSFERICE

         Pentru purificarea gazelor de cocserie cu conținut redus de H2S se aplică adsorția oxidativă, folosind ca adsorbant cenușa de pirită, cu conținut ridicat de Fe2O3 .

         Pentru purificarea gazelor cu conținut strict de H2S se aplică absorbția selectivă.

         Procedeul de absorbție se aplică atât la purificarea gazelor de cocserie, cât și a gazelor de rafinărie. Recuperarea sulfului din H2S regenerat se face prin ardere în volum limitat de aer (procedeul Clasuss). Randamentul de recuperare a sulfului este deosebit de ridicat.

         Recent, în Japonia s-a pus la punct un procedeu de tratare a gazelor sulfuroase din industria chimică și rafinării de petrol, cu ajutorul unor bacterii specializate (procedeul BOI-SR).

Purificarea catalitică a gazelor de eșapament

         Circa 60% din poluarea atmosferică a marilor centre urbane se datorează gazelor de eșapament.

         Poluanții emiși de autovehicule diferă din punct de vedere calitativ și cantitativ, în funcție de:

         – tipul motorului;

         – starea de întreținere;

         – condițiile de circulație;

         – regimul de viteza;

         – calitatea carburantului folosit.

         În general, autovehiculele evacuează în atmosferă CO, NOX, hidrocarburi nearse, compuși cu sulf, Pb, Zn, Mo, aldehide și cetone precum și compuși rezultați prin reacții fotochimice.

         Valorile concentrațiilor admisibile diferă de la o țară la alta. Cercetarea efectului poluant al motoarelor cu ardere internă se realizează cu ajutorul unor cicluri de funcționare pe banc, care țin cont de trafic, condiții meteorologice etc.    Exista cicluri în SUA, CEE, Japonia care diferă prin valorile normale recomandate.

         Diminuarea gradului de poluare atmosferică datorită gazelor de eșapament se poate realiza în prezent prin purificarea catalitică a acestora. Metoda constă în montarea în sistemul de evacuare a gazelor de eșapament a unui cartuș catalitic antipoluant, având forma unui suport ceramic de tip fagure, impregnate cu metale nobile Pt, Pd, Rh. Rolul cartușului catalitic constă în eliminarea simultană a trei tipuri de poluanți.

         Cartușul trebuie să prezinte stabilitate mecanică, la șocuri și termică, la variații de temperatură între 200-1000 0C. Este considerat a fi cel mai perfecționat reactor catalitic existent.

         Realizarea condițiilor de lucru implică costuri deosebit de ridicate.

         S-a calculat că prețul suplimentar pe care trebuie să-l plătească cumpărătorul unui autoturism echipat cu cartuș antipoluant se poate amortiza în 1-2 ani, prin reducerea cu 12% a costului combustibilului, datorită arderii lui complete.

         Datorită măsurilor impuse de Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A. a fost primul stat care a adoptat cartușul antipoluant încă din 1975, încurajând producătorii proprii printr-o serie de măsuri protecționiste (taxe vamale pentru importuri).

Din 1991, echiparea cu cartuș antipoluant a devenit obligatoriu și în CEE, începând cu Germania.

         Transporturile auto generează și riscul poluării cu plumb, prezent în benzină sub formă de aditiv antidetonant, pentru creșterea cifrei octanice a acesteia.

         Scăderea gradului de poluare atmosferică cu plumb este posibilă prin utilizarea unor filtre special, adsorbante pentru aerosolii cu plumb, dar mai ales prin utilizarea unor carburanți automeliorați (aditivați cu metal-tertbitil-eter, când scade și concentrația de CO în gazele de eșapament cu 25-35%) sau prin folosirea unor carburanți de substituție.

         Nu întotdeauna, însă, “substituția” rezolvă problema poluării. De exemplu, prin folosirea metanolului drept carburant, scade nivelul O3 în aer, crește concentrația de aldehide (CH2O) și concentrația de CO2; în plus, metanolul este toxic și foarte solubil în apă, putând contamina cu ușurință pânza freatică.

         O soluție ar consta în reducerea traficului auto prin restricții de circulație în anumite zone și zile, taxe suplimentare pentru parcări etc.

         În România, prin Hotărârea Guvernului nr.489/1998 s-a aprobat Planul de acțiune privind reducerea conținutului de plumb în benzină, conform căruia atingerea acestui obiectiv la indicatorul de 0,15 g/l este programată pentru perioada 1998-2001, noul sortiment fiind introdus prin SR 176-98.

Descarcă referat 7zip

Please follow and like us: