Protecția atmosferei

PROTECŢIA ATMOSFEREI

 protectia atmosferei

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.

Atmosfera este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon, heliu și neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacție cu alte substanțe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon și ozon (O3) precum și gaze nocive, fum, sare, praf și cenușă vulcanică.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani, este amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de seră, încălzirea globală, poluarea aerului, subțierea stratului de ozon și ploile acide.

În ultimii 200 de ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după sfârșitul secolului trecut a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități mari de metan și oxizi de azot în atmosferă.

Efectul de seră: 

Gazele deja existente în atmosferă trebuie să rețină căldura produsă de razele soarelui reflectate pe suprafața Pământului. Fără aceasta Pământul ar fi atât de rece incât ar îngheța oceanele iar oamenii, animalele și plantele ar muri.

Însă atunci când din cauza poluării crește proporția gazelor numite gaze de seră, atunci este reținută prea multă căldură și întregul pământ devine mai cald. Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumătate de grad.

Oamenii de știință sunt de părere că această creștere de temperatură va continua, și după toate așteptările, până la mijlocul secolului următor va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade celsius.

După unele estimări, în zilele noastre peste un miliard de oameni inspiră aer foarte poluat, în special cu monoxid de carbon și dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din această cauză, numarul celor care suferă de afecțiuni toracico-pulmonare, în special în rândul copiilor și al bătrânilor, este în continuă creștere. La fel și frecvența cazurilor de cancer de piele este în creștere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai reține radiațiile ultraviolete nocive.

Găuri în stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reținând razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece în zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate în flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenți și polistiroli, aceste gaze au ajuns în aer în cantități mai mari decât cele care ar putea fi suportate de atmosferă. Pe măsura ce se ridică, se descompun, formându-se cloridioni, care atacă și distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oară în anul 1985 de către oamenii de știință care lucrau în Antarctica, în momentul în care au observat formarea unei găuri în stratul de ozon. Cercetătorii au fost îngrijorați de faptul că stratul de ozon s-ar putea rarefia și în alte părți ale globului, crescând nivelul radiațiilor nocive. Din nefericire în anul 1995 s-a observat că și în zona Arcticii și a Europei de Nord s-au format găuri în stratul de ozon.

Ploi acide:

Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluării industriale, se amestecă în atmosferă cu aburii de apă. Ploaia acidă distruge plantele și animalele. Păduri întregi au dispărut din cauza ploilor acide. Mai rău este dacă aceste ploi acide ajung în lacuri sau râuri care le duc la distanță, omorând și cele mai mici organisme. După estimarea oamenilor de știință până în anul 2001 vor fi doar în Statele Unite și în Canda 50.000 de lacuri moarte biologic.

Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decât să dăuneze Pământului.

Din cauza încălzirii globale, va crește nivelul mărilor, regiunile situate mai jos fiind înghițite de apă. Este de așteptat ca apa să înghită orașele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apă poate atrage după sine izbucnirea unor epidemii, apariția unor boli grave și moartea. Sunt modificate și raporturile repartizării precipitațiilor: regiuni întregi pot fi secate complet, ducând la foamete și la pierderea multor vieți omenești.

În 1995 în Marea Britanie dintre copii sub 18 ani, fiecare al șaptelea a suferit de astm. Inflamația alveolelor pulmonare produce dificultăți respiratorii și senzații de sufocare.

Încă nu este dovedit faptul că această afecțiune ar fi produsă de poluarea aerului, dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii vinovați sunt gazele de eșapament și gazele formate sub efectul radiațiilor solare din produsele arderii combustibililor.

Siropurile și inhalațiile curative ameliorează accesele, medicația preventivă, este eficientă, dar cercetările continuă în direcția stopării acestor afecțiuni, care a luat proporții îngrijorătoare.

În zilele noastre atenția este orientată din ce în ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau în considerare subiectele verzi. În întreaga lume păstrarea resurselor energetice este o problemă acută.

În întreaga lume sunt pornite campanii care încearca să convingă guvernele să renunțe la distrugerea pădurilor ecuatoriale. Populația contribuie la aceste campanii, prin faptul că nu mai cumpără produse fabricate din lemn tropical, reducând oarecum cererea pentru acesta. Sunt țări care ajută la restabilirea echilibrului, prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur: în zilele noastre nu mai putem să respirăm aer curat. Freonii au fost scoși din procesele industriale și au fost înlocuiți cu alte substanțe.

Atmosfera este însă în pericol, ca urmare este în pericol întregul mediu de viață. Este nevoie de un control riguros și de măsuri radicale pentru ca viitorul atmosferei să fie sigur.

Protecția juridică a atmosferei

Ca element important al mediului, aerul atmosferic, calitatea acestuia reprezintă o semnificație deosebită pentru viața și sănătatea oamenilor, pentru existența faunei și florei. Datorită particularităților naturale ale atmosferei și consecințelor activităților umane poluarea aerului datorată fie creșterii unor constituienți normali ai atmosferei – bioxidul de carbon, ozon etc. fie pătrunderea unor compuși străini acestui mediu –elemente radioactive, substanțe organice de sinteză ș.a.m.d., constituie o realitate tot mai evidentă a societății moderne.

1.Considerații generale privind poluarea atmosferei

Prima conferință general-europeană pentru protecția mediului organizată la Geneva în 1879 a elaborat convenția și rezoluția privind poluarea atmosferică transfrontieră la mari distanțe care definește poluarea atmosferei în general ca fiind eliberarea de către oameni de substanțe sau energie cu efecte nocive precum și periclitarea sănătății, deteriorarea ecosistemelor sau altor bunuri dar și o limitare a beneficiilor mediului. Convenția definește și poluarea atmosferică transfrontieră pe distanțe lungi ca acea poluare a cărui sursă fizică este cuprinsă total sau parțial în zona de jurisdicție națională a unui stat și care are efecte dăunătoare într-o zonă de jurisdicție națională a altui stat la o distanță la care nu este în general posibil să se identifice contribuția surselor individuale sau a grupurilor de surse de emisie. Poluanții atmosferici se împart în două grupe mari :

  • poluanți primari – emisii din surse identificate sau identificabile
  • poluanți secundari – produși prin interacțiunea a doi sau mai mulți poluanți.

Cel mai răspândit poluant al aerului este monoxidul de carbon care are ca surse naturale erupțiile vulcanice, descărcările electrice, incendiile forestiere iar ca surse artificiale arderile de combustibil. Principala substanță dăunătoare din aer este dioxidul de sulf provocată în principal din arderea cărbunilor însă cea mai gravă formă de poluare este cea acidă.

2.Protecția juridică a atmosferei în dreptul intern

            Conform art. 4 din O U G 195/2005 privind protecția mediului modalitățile de implementare a principiilor și elementelor strategice sunt :

            a) Prevenirea și controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici pentru activități cu impact semnificativ asupra mediului

            b) Adoptarea programelor de dezvoltare cu respectarea cerințelor politicii de mediu

            c) Corelarea planificării de amenajare a teritoriului și urbanism cu cea de mediu

            d) Efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor și programelor care pot avea effect semnificativ asupra mediului

            e) Evaluarea impactului asupra mediului în faza inițială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului

            f) Introducerea și utilizarea pârghiilor și instrumentelor economice stimulative sau coercitive

            Potrivit art. 6 alin. 1 din O U G 195/2005 protecția mediului constituie responsabilitatea și obligația autorităților publice centrale și locale precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii îndeplinirea obligațiilor rezultate din implementarea legislației comunitare din domeniul protecției mediului și pentru programe de protecție a mediului și colaborează cu autoritățile publice centrale și teritoriale în vederea realizării acestora, art. 59 al OUG privind protecția mediului prevede că autoritatea publică centrală pentru protecția mediului are următoarele atribuții :

            a) Elaborează politica națională și coordonează acțiunile la nivel național, regional și local privind protecția atmosferei, schimbărilor climatice precum și pentru protecția populației față de nivelurile de expunere la aerul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sănătății umane în conformitate cu politicile europene și internaționale specifice.

          b) Elaborează, promovează și actualizează strategia națională în domeniul protecției atmosferei și planul de acțiune în domeniul protecției atmosferei

            c) Elaborează, promovează și după caz actualizează programul național de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și oxizi de azot și pulberi provenite din instalații mari de ardere

3. Prevenirea si combaterea poluarii industriale a atmosfere

            Considerată drept cea mai amplă și mai nocivă formă de poluare a aerului, poluarea de origine industrială este prevenită și combătută prin trei căi principale: stabilirea concentrațiilor maxime admisibile de substanțe nocive în atmosferă, stabilirea zonelor de protecție sanitară și reguli specifice de amplasare a zonelor industriale sau a obiectivelor economice.

A.Concentratiile maxime admisibile(CMA)

            Pentru diferite substanțe poluante sunt stabilite de către autoritatea centrală pentru protecția mediului în colaborare cu alte autorități de protecția mediului. În tara noastra activitatea de protecție a calității aerului face cu prioritate obiectul preocupărilor Institutului de Meteorologie și Hidrologie (INMH) care determină calitatea aerului prin măsurarea concentrațiilor de poluanți atât în cadrul unui monitoring de fond cât și unuia de import.

B .Zonele de protecție sanitară

            O contribuție importantă la prevenirea și combaterea poluării atmosferei (inclusiv fonice) pe lângă celelalte măsuri prevăzute de lege o are instituirea zonelor de protecție sanitară. Astfel potrivit Ordonantei 623/1973 (art . 10) între intreprinderile industriale care poluează atmosfera sau produc zgomot și teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecție sanitare. Suprafața zonelor de protecție sanitară se consideră de la punctele de emisie în atmosferă a noxelor respective până la limita obiectivelor și a teritoriilor protejate. Mărimea și forma zonei de protecție sanitară dintre obiectivele economice cu surse de poluare și zonele protejate se stabilesc pe baza calculelor de antievaluare a concentrației substanțelor poluante în zonele protejate care trebuie să fie inferioară concentrației maxime admisibile chiar și în condițiile meteorologice cele mai favorabile

C.Amplasarea obiectivelor economice

            În ceea ce privește amplasarea obiectivelor economice care prin natura activității lor pot polua atmosfera ca modalitate de protecție a mediului aceasta se poate realize prin mai multe căi. Astfel amplasarea acestor obiective se face cu precădere în zonele rezervate industriilor cu surse de poluare. La alegerea amplasamentului zonei industriale sau obiectivului economic se ține seama și de factorii naturali capabili să influienteze asupra conditiilor de mediu – clima, relieful, rețeaua hidrografică și caracteristicile solului.

4.Reglementări naționale privind protecția stratului de ozon

            Pentru aplicarea măsurilor preconizate de Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon (1985), a celor cuprinse în protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (1987) si a amendamentului acestuia adoptat la Londra (1990), documente la care România a aderat prin legea nr. 84/1993 a fost inființat în țara noastră Comitetul Național pentru Protecția Stratului de Ozon, organism interministerial fără personalitate juridică a cărui activitate este coordonată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Comitetul Național pentru Protecția Stratului de Ozon este alcătuit prin reprezentanți ai ministerelor ale căror activități au legatură cu producerea, comercializarea substanțelor menționate în Protocolul de la Montreal ți al amendamentelor lui. Dintre atribuțiile ce revin acestui organism menționăm: analizează ți propune spre aprobare Guvernului oportunitatea aderării României la actele internationale în domeniul protecției stratului de ozon precum și la încheierea de înțelegeri bilaterale și regionale în domeniul activității cu substanțele aflate sub incidența protocolului de la Montreal, echipamente și produse finite care conțin în ele substanțele în cauză sau care sunt obținute cu ajutorul acestor substanțe propune în condițiile legii Programul național de cercetare științifică și tehnologică privind protecția stratului de ozon; colaborează cu autoritatea centrală pentru protecția mediului la elaborarea sau avizarea după caz a proiectelor de acte normative pentru producția, importul, exportul, reciclarea ,regenerarea, recuperarea, distrugerea stabilite ca fiind esențiale pentru substanțele prevăzute în protocolul de la Montreal. Comitetul prezintă guvernului odată la 2 ani spre aprobare un raport privind acțiunile pe care le-a intreprins în vederea aplicării protocolului de la Montreal, raport care se transmite Secretariatului Ozonului din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru mediu. În anul 1996 prin Ordinul nr 506 /17 septembrie al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului a fost aprobată procedura de reglementare a activităților de import – export cu substanțe produse și echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal, procedură care se referă la condițiile emiterii acordului de mediu cu privire la desfășurarea acestor activități și a licenței de import-export.

[button link=”http://referate.wyz.ro/wp-content/uploads/2013/06/Protec%C8%9Bia-atmosferei.7z” color=”black” newwindow=”yes”] DOWNLOAD 7zip[/button]

Please follow and like us: