Păstrarea şi transportul acidului clorhidric. Acidul clorhidric în soluţie se păstrează în damigene de sticlă introduse în coşuri de nuiele, iar cantităţile mari de acid se păstrează în rezervoare de oţel căptuşite cu cauciuc. Transportul său se face în cisterne de oţel căptuşite cu cauciuc; se poate transporta şi în cisterne de oţel necăptușite dacă în soluţie se adăugă inhibitori .
Întrebuinţările acidului clorhidric. Acidul clorhidric este folosit în fabricarea unor cloruri; în metalurgie este folosit la decapajul tablei de fier înainte de galvanizare. Industria chimică organică întrebuinţează acidul clorhidric la fabricarea clorurii de vinil, a unor coloranţi, la tratarea oaselor în extragerea gelatinei etc..
Acidul clorhidric se foloseşte în exploatarea zăcămintelor de ţiţei în scopul acidizării stratelor, urmărindu-se prin aceasta mărirea permeabilităţii rocii în jurul sondei. Tratarea stratelor productive cu HCl se bazează pe reacţia acestuia cu rocile calcaroase , rezultând produşi solubili:
CaCO3+2HCl=>CaCl2+CO2+H2O
şi :
CaCO3+MgCO3+4HCl=>CaCl2+MgCl2+2H2O+2CO2
În felul acesta, soluţia acidă pătrunde în strat şi reacţionând cu compuşii rocii, lărgeşte canalele existente în rocă, ceea ce duce la intensificarea afluxului de ţiţei spre gaura de sondă. În practică, acidizarea stratelor se face cu soluţii de HCl de concentraţie 8-15%.
HIDROXIDUL DE SODIU
Hidroxidul de sodiu este cunoscut sub numele de sodă caustică, deoarece se obţine din sodă ( Na2CO3) şi este coroziv. În contact cu pielea produce răni grave. Este un hidroxid alcalin (denumirea vine de la cuvântul arab qualjan care înseamnă cenuşă de plante, deoarece apa de cenuşă conţine şi această substanţă dizolvată).
Stare naturală
NaOH nu se găseşte liber în natură, deoarece este deosebit de reactiv şi de solubil în apă; ionii de Na+, hidraţi şi ioni de HO– se găsesc în soluţii apoase.
Metode de obţinere.
- Electroliza clorurii de Na în soluţie apoasă este metoda industrială de obţinere a NaOH. Vasul în care se face electroliza în industrie se numeşte voltametru şi este împărţit în două compartimente printr-un perete dintr-un material poros, numit diafragmă. Rolul diafragmei este de a separa spaţial catodic de spaţial anodic, pentru a împiedica clorul, degajat la anod, să vină în contact cu soluţia de NaOH, formată în regiunea catodului.
Dacă cele două substanţe vin în contact, reacţionează, transformându-se în NaCl şi hipoclorit de Na.
- Caustificarea sodei este tot o metodă industrială, dar mai puţin folosită decât electroliza. Ea constă în tratarea unei soluţii obţinute prin dizolvarea sodei, Na2CO3, cu var stins, Ca(OH)2, sau cu var nestins, CaO. Are loc reacţia:
Na2CO3+Ca(OH)2=>2NaOH+CaCO3
– carbonatul de Na este greu solubil în apă şi se îndepărtează prin filtrare;
– soluția de NaOH se evaporă şi se obţine NaOH solid.
Proprietăţi fizice
Hidroxidul de sodiu prezintă următoarele proprietăţi fizice: este o substanţă solidă, de culoare albă, higroscopică, se topeşte la 3280 C .
Proprietăţi chimice.
- Caracterul bazic. NaOH este o bază tare: la dizolvare în apă ionizează complet, punând în libertate ioni de Na+şi HO–:
NaOH+mH2O=>Na+ .mH2O+HO–
- Reacţionează cu clorul ,după reacţia:
2NaOH+Cl2=>NaCl+NaClO+H2O
Hipocloritul de Na este folosit ca dezinfectant.
- Reacţionează cu oxizii de nemetale cu formare de săruri de Na:
2NaOH+CO2=>Na2CO3+H2O
- Reacţionează cu acizii,cu formare de săruri de Na şi apă:
NaOH+HCl=>NaCl+H2O
- Reacţionează cu sărurile; se obţin hidroxizii cationilor din compoziţia sării.
Hidroxizii sunt substanţe greu solubile în apă (precipitate) cu excepţia hidroxizilor alcalini, care sunt uşori solubili. Unii hidroxizi au caracter amfoter; de exemplu, Al(OH)3,Zn(OH)2 care reacţionează, în continuare cu NaOH adăugat în exces,formând doi ioni complecşi.
Întrebuinţări.
Hidroxidul de sodiu constituie o materie primă de bază în industria chimică: pentru obţinerea sărurilor de sodiu, a săpunului, a unor detergenţi etc. În unele gospodării se mai prepară şi astăzi săpun din grăsime animală şi sodă caustică şi se mai folosește soda de rufe Na2CO3.
Hidroxidul de sodiu este întrebuinţat la rafinarea petrolului şi a uleiurilor vegetale, la mercerizarea bumbacului (procedeu chimic prin care se obţin fire de calitate superioară) şi la fabricarea fibrelor sintetice din celuloză (obţinută din lemn, paie) care constituie mătase artificială.
