Termoizolaţii din spumă
Dezvoltarea industriei chimice, precum şi a cerinţelor legate de izolaţii termice care să poată fi montate în locuri greu accesibile au condus la apariţia unor spume cu expandare în situ (pe şantier), spume care au la bază diverse substanţe chimice şi care se pot folosi la diverse tipuri de clădiri rezidenţiale, comerciale sau industriale. Spumele pot avea la bază diferite substanţe, poliuretanice, de sticlă etc. În general se recomandă montarea spumelor în locuri în care acestea nu sunt expuse în mod direct la lumina solară sau se recomandă protejarea lor cu vopsele sau straturi speciale care să nu permită degradarea lor în timp. Spumele sunt stabile din punct de vedere al formei, sunt rigide şi impermeabile la apă sau vapori. De obicei se montează cu ajutorul unor aparate de pulverizare în cazul în care este vorba de suprafeţe mai mari la terase sau pereţi sau se aplică din recipiente speciale (tuburi tip spray sau rezervoare portabile).
În cazul spumei de sticlă, aceasta se livrează sub formă de plăci semifinisate sau protejate cu diverse materiale care se pot monta ca atare în situ (pe şantier). De obicei plăcile se pot livra cu canturi cu nut şi feder care permit o îmbinare etanșă astfel încât să nu permită trecerea vaporilor.
Termoizolatiile tip spume se pot folosi pentru diverse aplicaţii :
- Termoizolarea fundaţiilor – spuma se poate aplica pe fundaţii prin pulverizare sau poate fi utilizată sub formă de plăci cu dimensiuni specifice în funcţie de producător. În ambele cazuri este necesară folosirea unui strat de geotextil care să nu permită afectarea stratului de spumă de rădăcini sau agregatele de drenaj.
- Termoizolarea pereţilor – spuma sau plăcile de spumă pot fi folosite indiferent de conformaţia pereţilor (fie aceştia pe structură de zidărie sau pe structuri uşoare din lemn sau metal). În cazuri speciale, se pot folosi şi la interiorul construcţiilor (acolo unde nu se poate ajunge în zonele exterioare), luându-se măsuri de inserare a unor elemente care să permită finisarea ulterioară a peretelui.
- Termoizolarea acoperişurilor – se pot folosi atât spume, cât şi panouri din spume; trebuie avut în vedere comportamentul în utilizare al structurii, pentru a nu afecta termoizolaţia prin crearea de punţi termice în cazul în care structura are dilataţii sau contracţii. Pentru a evita astfel de probleme, plăcile se pot monta în câmp continuu deasupra asterelii.
- Termoizolarea teraselor – în funcţie de conformarea teraselor se pot folosi atât spumă, cât şi plăci din spumă, indiferent de tipul de terasă, circulabilă, necirculabilă sau grădină şi indiferent de tipul de construcţie, rezidenţial, comercial sau industrial. În cazul teraselor necirculabile trebuie avut în vedere o protecţie suplimentară care să protejeze materialul de lumină solară.
Folii termoizolante
Se poate considera că acestea constituie o variantă modernă de termoizolare a construcţiilor, fiind vorba de folii speciale cu grosime de maxim 2 cm, alcătuite din două sau mai multe folii care înglobează capsule cu aer între ele. Condiţia esenţială este continuitatea foliei şi foarte importantă este etanşarea foliilor la îmbinări. Foliile se recomandă pentru utilizare în special la interior şi numai în cazul folosirii de tencuieli uscate (placarea pereţilor cu plăci din gips-carton) sau compartimentări pe structuri uşoare (pereţi din gips-carton). Se pot utiliza atât la pereţi, cât şi la planşee interioare sau la şarpante cu montaj către partea caldă a încăperii.
Termoizolaţii din fibre celulozice
Reciclarea diverselor produse din nenumărate domenii a condus la apariţia unor noi materiale care şi-au găsit utilizarea în domeniul construcţiilor în calitate chiar de produse ecologice, atât datorită faptului că sunt constituite din materiale reciclate, cât şi datorită calităţilor pe care le conferă clădirilor. În fapt, termoizolaţiile din fibre celulozice, sunt obţinute prin reciclarea hârtiei (cărţi, ziare, reviste, ambalaje) a rumeguşului obţinut din procesarea lemnului etc. Produsul se obţine din fibre foarte mici, celulozice, care se pot monta prin pulverizare, mai ales în cazul construcţiilor pe structuri uşoare din lemn sau metal, au o excelentă rezistenta la foc şi se mulează perfect pe toate elementele constructive.
Au următoarele domenii de utilizare:
- Termoizolarea pereţilor de exterior – este vorba în principal de pereţi pe structuri uşoare din lemn sau metal; pentru rezultate foarte bune se recomandă montarea unei folii impermeabile către exterior care să nu permită scurgeri accidentale de apă în interiorul materialului, iar către interior montarea unei folii barieră împotriva vaporilor, care să nu permită infiltrarea vaporilor, respectiv condensarea acestora în material. În cazul în care este vorba de pereţi din zidărie sau de beton se recomandă montarea unui schelet de lemn care să constituie suportul pentru tencuiala uscată. Se recomandă de asemenea pozarea unei folii barieră împotriva vaporilor.
- Termoizolarea planşeelor intermediare – este vorba tot despre construcţii pe structuri uşoare, pe lemn sau metal cu recomandarea ca produsul să se monteze între folii care să nu permită scurgerea accidentală de apă sau condensarea de vapori în structură. În cazul pardoselilor pe structură de beton, montajul se face între grinzișoare de lemn cu aceleaşi măsuri de precauţie că şi în cazul pardoselilor pe structuri uşoare.
- Termoizolarea şarpantelor – sunt valabile aceleaşi reguli ca şi în cazul pereţilor de exterior. Este obligatorie montarea foliei exterioare care să împiedice scurgerea accidentală a apei în structura materialului.
Termoizolaţii din materiale naturale
Intenţia de a construi ecologic a condus la folosirea de diverse materiale de provenienţă naturală, paie, stuf, argila, lână etc., materiale care pot fi găsite în general uşor şi care nu implică procesare industrială. Există mai multe exemple, în funcţie de regiune sau ţară unde au fost folosite aceste tipuri de materiale în diverse variante.
Termoizolaţii din paie
Folosite în general în zone cu caracter agricol, acolo unde acest tip de material se poate găsi în mod curent. Necesită o minimă procesare, pentru a se aranja paiele pe o singură direcţie, iar pentru rezultate mai bune se pot folosi în panouri prefabricate şi montate în situ. Este recomandat ca, indiferent de modul de montaj, să se folosească o folie impermeabilă la apă, care să se monteze către exterior, şi o folie bariera împotriva vaporilor, care să se monteze la interior, pentru a împiedica condensarea vaporilor în structura materialului termoizolant.
Termoizolaţii din lână
În principiu lâna se poate folosi ca şi vată de sticlă sau bazaltică, pe acelaşi principiu, urmărind însă, ca fenomen foarte important, reducerea umidităţii din structura materialului şi respectiv păstrarea acestuia în stare uscată. Aceasta înseamnă împiedicarea nu doar a scurgerilor accidentale de apă din exterior, ci şi a penetrării vaporilor (respectiv condensarea acestora în structura materialului).
Termoizolaţii din chirpici
Noţiunea de «termoizolaţie din chirpici» este doar relativ corectă, întrucât se referă de fapt la un sistem constructiv cu capacitate termoizolantă foarte bună, folosit mai ales în trecut, la construcţia locuinţelor. În prezent, căutările de materiale naturale (ecologice) cu capacitate termoizolantă bună au readus la vedere sistemele vechi, printre care şi acesta. Având în vedere că amestecul de paie, stuf şi argilă (chirpici) este destul de rezistent la umezeală, nu sunt necesare protecţii suplimentare, bariere împotriva vaporilor etc. Tencuielile interioare şi exterioare trebuie să permită peretelui să respire, astfel încât în interiorul structurii să nu se acumuleze prea multă umiditate. În general pentru acoperiş se foloseşte o şarpantă de lemn cu pantă redusă şi se construieşte ca un acoperiş înierbat.
Câteva concluzii despre termoizolaţii
Iată câteva lucruri pe care este bine să le ştiţi înainte de a vă apuca să vă termoizolaţi casa :
- Grosimea necesară de material termoizolant se calculează în funcţie de mai mulţi parametrii.
- Alegerea unui material termoizolant (vată, polistiren, celuloză, etc) se face şi în funcţie de soluţiile constructive alese.
- Materialele termoizolante trebuie protejate la umiditate şi la apă (mai ales cele pe bază de fibre din vată de sticlă şi bazaltica, celuloză, lână sau paie). Prezenţa apei în material scade proprietăţile termoizolante şi poate conduce chiar la degradarea acestora, mai ales dacă e vorba de materiale naturale (celuloză, lână sau paie).
