|
Gazul |
Contribuţia |
Surse |
| Carbon dioxide (CO2) | 50% | Arderi de combustibili şi dis-trugerea pădurilor |
| Clorofluoro-carburi(CFC) | 20% | Conditionere de aer, frigidere, aerosoli |
| Metan (CH4) | 16% | Încolţirea seminţelor, mlaştini, bălţi |
| Ozon (O3) | 8% | Poluarea atmosferică |
| Dioxid de azot (N2O) | 6% | Arderi de combustibili şi îngră-şăminte chimice |
Factori responsabili de apariţia efectului de seră
Consecinţele încălzirii globale
Dacă efectele încălzirii globale nu vor fi încetinite, scenariile Agenţiei Europene de Mediu arată că Romania se va confrunta, în câteva zeci de ani, cu deşertificări, teritorii invadate de ape, fenomene meteo extreme şi disparitia unor specii de animale şi plante. Specialiştii mai sustin că, în cazul în care procesul de încălzire globală nu va fi redus, nivelul Mării Negre ar putea creşte alarmant. In aceste condiţii, Delta Dunării ar putea fi inundată total, iar oraşe precum Tulcea, Galaţi, Brăila şi Sulina ar urma să fie parţial inundate. Totodată, zona litorală a Mării Negre între Sulina şi Vama Veche este în pericol. Încălzirea globală aduce cu ea fenomene extreme, care au început să apară şi în Romania, unde înregistrăm cam 10 tornade pe an, dar de intensitate mai mică decât cele din Statele Unite.
Pe lângă toate acestea, plaiurile mioritice se vor confrunta şi cu apariţia unor zone deşertice. Mai afectate de acest fenomen vor fi partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului, unde fenomenul a aparut deja. Agenţia Europeană de Mediu a făcut public un raport din care reiese faptul că, în următorii ani, se vor înregistra importante creşteri de temperatură în sudul şi estul continentului. Seceta va fi resimţită în toate anotimpurile printr-o încălzire cu 5-7 grade Celsius şi o continuă scădere a precipitaţiilor, cu 20-40%. „Cele mai afectate regiuni din România vor fi Dobrogea, Oltenia, sudul Mun teniei şi Banatul. În lipsa unor măsuri urgente, este posibil să asistăm la deşertificarea părţii de sud a ţării, în special în judeţul Dolj şi în Dobrogea. Alături de Spania, Italia şi Grecia, România se află printre primele care vor fi afectate de aceste schimbări, care vor fi vizibile încă din anii 2020-2030. Modificarea condiţiilor climatice va influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura în toate palierele vieţii economico-sociale din România”, atrage atenţia raportul.
Fenomenul El Nino, ce încălzeşte Oceanul Pacific, producând cantităţi mari de precipitaţii în Emisfera Nordică, inundaţii catastrofale în America de Sud şi incendii în pădurile din Australia şi din Indonezia, va disparea către jumătatea anului, potrivit Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM), din subordinea ONU. Anul acesta (2010), El Nino a fost învinuit de ninsorile abundente din Statele Unite şi de seceta prelungită din Australia. Cel mai recent ciclu al acestui fenomen a început în iunie 2009. Specialiştii consideră că el este cauza ploilor abundente din Uganda care au produs alunecări de teren şi au distrus surse de hrană.Temperaturile mai ridicate, provocate de El Nino, sunt urmate de obicei de o răcire generată de fenomenul cunoscut ca La Nina. Potrivit celui mai probabil scenariu, temperatura Pacificului în regiunea tropicelor va scădea la nivelul normal până la mijlocul anului, dupa ce în lunile noiembrie – decembrie a crescut cu 1,5 grade Celsius. OMM a avertizat că lunile martie – iunie ar putea fi cele mai dificile, pentru că posibilitatea de a face prognoze precise este foarte redusă. Ultima manifestare extremă a fenomenului El Nino, din 1998, a ucis 2.000 de oameni şi a provocat daune de miliarde de dolari în agricultură şi în infrastructură, în Australia şi în Asia. (12 aprilie 2010, Sursa: Ziarul de Iaşi).
Plantaţiile exotice, efect al încălzirii globale
Creşterea temperaturilor medii anuale a creat condiţii pentru dezvoltarea culturilor cu specific mediteranean în zone în care clima era considerată a fi temperat continentală .
Ce ne rămâne de făcut?
Ştiinţa şi tehnologia oferă ca soluţii la problema schimbărilor climatice: utilizarea energiilor regenerabile şi sporirea eficienţei energetice. Acestea trebuie completate cu reducerea utilizării combustibililor fosili (petrol şi gaz). Natura ne pune la dispoziţie o varietate de alternative pentru producerea energiei. Singura problema este cum să transformăm lumina solară, vântul, biomasa, energia geotermala sau puterea apei în electricitate sau în căldură într-un mod ecologic şi cu costuri cât mai mici, reducând astfel emisiile de CO2 şi efectul de seră şi ajutând la protejarea climei şi a mediului înconjurător.
