Accidentul vascular cerebral
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează circulaţia sangvină a creierului. Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o arteră îngustată care irigă creierul sau poate ajunge în arterele din circulaţia cerebrală după ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice altă regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determină afectarea circulaţiei sangvine normale, cum ar fi:
– rigidizarea pereţilor arterelor (ateroscleroză). Aceasta este cauzată de tensiunea arterială crescută, de diabetul zaharat şi de nivelul crescut al colesterolului sangvin
– fibrilaţia atrială sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
– anumite afecţiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valvă cardiacă artificială, o valvă cardiacă reparată, o boală cardiacă valvulară precum prolapsul de valva mitrală sau stenoza (îngustarea) orificiului valvular
– infecţia valvelor cardiace (endocardita)
– un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
– tulburări de coagulabilitate a sângelui
– inflamaţie a vaselor sangvine (vasculita)
– infarctul miocardic.
Deşi mai rar, tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea) de asemenea poate să cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arterială scăzută duce la scăderea circulaţiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinată de o îngustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masivă de sânge sau de o infecţie severă.
Unele intervenţii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului (numită hemoragie intracerebrală) sau în spaţiul din jurul creierului (numită hemoragie subarahnoidiană). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spaţiul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterială crescută care nu a fost ţinută sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai puţin frecvente, sunt:
– inflamaţia vaselor sangvine, care poate apărea în sifilis sau tuberculoză
– tulburări de coagulabilitate ale sângelui, precum hemofilia
– leziuni ale capului său gâtului care afectează vasele sangvine din aceste regiuni
– iradierea terapeutică pentru cancere ale gâtului sau creierului
– angiopatia amiloidică cerebrală (o tulburare degenerativă a vaselor sangvine).
Factori de risc
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificaţi sau nu. Anumite afecţiuni pot creşte riscul de AVC. În cazul în care aceste afecţiuni pot fi ţinute sub control, riscul de AVC poate scădea.
Factorii de risc care pot fi controlaţi sunt:
– tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanță după vârstă
– diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedează prin AVC. Prezenţa diabetului creşte de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectării circulaţiei care apare în această boală.
– nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic, care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la rândul ei poate determina creşterea riscului de AVC
– afecţiuni ale arterelor coronare, care pot determina apariţia unui infarct miocardic şi a unui accident vascular cerebral
– alte afecţiuni cardiace, precum fibrilaţia atrială, endocardita, afecţiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
– fumatul, inclusiv fumatul pasiv
– lipsa activităţii fizice
– obezitatea
– folosirea unor medicamente, cum sunt anticoncepţionalele orale – în special la femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare – şi anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare că la femeile aflate în menopauza, terapia de înlocuire hormonală are un risc mic de accident vascular cerebral
– consumul crescut de alcool. Persoanele care consumă excesiv alcool, în special cele care au intoxicaţii acute cu alcool (beţii) au un risc mare de AVC. Beţia alcoolică se defineşte prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool într-o perioadă scurtă de timp
– folosirea de cocaină sau de alte droguri ilegale.
