ANEVRISMUL CEREBRAL

Anevrismul cerebral

Generalităţi

Anevrismul este o zonă dilatată a peretelui arterial, ca o umflătură pe traiectul unei artere cerebrale care irigă creierul. În marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic şi trece neobservat.

În cazuri rare, acesta se rupe şi duce la hemoragii cerebrale reprezentând cauza unui accident vascular cerebral. Când un anevrism cerebral se rupe, hemoragia este subarahnoidiană. În funcţie de severitatea hemoragiei cerebrale, se poate instala o afectare permanentă a creierului sau decesul. Cea mai frecventă localizare a anevrismelor cerebrale este poligonul lui Willis, care constă în reţeaua de vase de la baza creierului.

Cauze

Predispoziţia pentru dezvoltarea unui anevrism poate fi moştenită sau se poate dobândi prin îngroşarea arterelor (ateroscleroză), o dată cu înaintarea în vârstă. Unii factori care pot înclina balanţa spre dezvoltarea unui anevrism cerebral pot fi controlaţi, alţii nu. Următorii factori pot creşte riscul dezvoltării unui anevrism sau al ruperii lui:

antecedentele heredocolaterale (prezenţa bolii în antecedentele familiale) Persoanele cu cazuri de anevrism cerebral în familie sunt de 2 ori mai mult supuse riscului de a avea un anevrism faţă de cei fără antecedente heredocolaterale.

anevrismele în antecedentele patologice personale. Aproximativ 20% din pacienţii care au avut un anevrism în antecedente au risc de a dezvolta ulterior altele.

sexul – Femeile sunt de 2 ori mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral sau o hemoragie subarahnoidiană faţă de bărbaţi.

– rasa – Afroamericanii sunt de 2 ori mai predispuşi la anevrisme decât caucazienii.

hipertensiunea arterială – Riscul unei hemoragii cerebrale este mai mare la oamenii care au hipertensiune arterială.

– fumatul – Pe lângă faptul că este un factor important de risc pentru hipertensiunea arterială, fumatul creşte riscul unei rupturi de anevrism.

Simptome

Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome şi se descoperă, de obicei, la examinările pentru alte boli de care suferă pacientul. În unele cazuri, un anevrism cerebral nerupt va da simptomatologie prin compresiunea zonelor vecine. În aceste situaţii, persoana poate prezenta migrene, tulburări de vedere, modificări ale limbajului şi dureri cervicale depinzând de zonele afectate ale creierului şi de severitatea anevrismului. Dacă sunt prezente unele din simptomele de mai jos trebuie consultat un medic:

– cefaleea brusc instalată (dureri de cap bruşte, uneori descrise ca nişte bubuituri de trăsnet, dureri foarte diferite de alte dureri de cap obişnuite)

– durerile cervicale (dureri la nivelul cefei)

– sensibilitatea la lumina

– leşinul sau pierderea cunoştinţei

– crize epileptice.