Măduva spinării
Măduva spinării (Medulla spinalis) face parte din sistemul nervos central al vertebratelor, fiind protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi și extremitățile corpului prin intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și creierul într-o membrană (meninge).
Amplasare
Măduva spinării la fetuși (la cei nenăscuți) ajunge până în sacrum, la sugari ajunge până în regiunea lombară, iar la adulți măduva spinării se întinde de la cap numai până la a doua vertebră lombară. Acest fenomen se explică prin faptul că coloana vertebrală se dezvoltă (crește) mai repede decât măduva spinării (ascensiunea măduvei = Ascensus medullae spinalis).
Prin acest fenomen de ascensiune a măduvei, nervii spinali se prelungesc pentru a ajunge mai departe la orificiul de ieșire intravertebral formându-se așa numita coadă de cal Cauda equina, acest fenomen este important în medicină, între vertebra 3/4 lombară putându-se lua cu o seringă probă din lichidul rahidian, sau injecta anumite medicamente fără a leza cu acul măduva spinării.
Nu la toate vertebratele se întâlnește acest fenomen de ascensiune a măduvei spinării. Altfel spus, măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la vertebra cervicală C1 până la vertebra lombară L2. De acolo, are o formațiune terminală numită fillum terminle. Fillum terminale împreună cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează coada de cal. Măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la gaura occipitala până la vertebra lombară L2. Are o formațiune terminală numită fillum terminale, aceasta împreuna cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează „coada de cal”.
Funcțiile măduvei spinării:
Măduva spinării are două funcții principale.În primul rând,ea acționează ca un sistem de conducere în ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic. Această funcție este îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori; fibrele acestora din urmă formează fascicule lungi, ce pleacă din diferite părți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin măduva spinării și la capătul lor la mare distanță de creier, vin în contact dendritele sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului nervos periferic. Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali. A doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simple. Aceasta se obține prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei motori. Dacă puneți mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și a mâinii, iar mâna este retrasă rapid și automat. Mesajele urcă prin măduva spinării și sunt conectate prin interneuroni cu nervii motori care controlează mișcările gâtului.
Invelișuri
Menigele măduvei spinării (Meninges medullae spinalis) are în principiu același rol ca meningele cerebral, și aici se poate distinge stratul exterior dura mater, stratul mijlociu arahnoida și stratul alipit de măduvă pia mater.
În comparație cu meningele cerebral sunt anumite diferențe ca: dura mater nu este strâns lipit de țesutul osos al vertebrelor ci între ele se află un spațiu (important pentru injecții epidurale) epidural sau peridural căptușit cu un strat conjunctiv și adipos. Altă diferență este existența ligamentelor din pia și dura mater Ligamentum denticulatum aceste spații fiind umplute cu lichid cerebrospinal (Liquor cerebrospinalis).
Forma măduvei spinării
Forma măduvei este forma unui cordon îngroșat la capete Intumescentia cervicalis și Intumescentia lumbosacralis, de aici pornesc nervii spinali ce inervează membrele inferioare și superioare. În partea inferioară (caudală) măduva se termină cu o porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral (desubt la animale) și în față la om, măduva prezintă un șanț Fissura mediana anterior (la om) și (la animale: Fissura mediana ventralis) pe partea opusă Sulcus medianus posterior. Aceste adâncituri (șanțuri) împart măduva în cordoane (Funiculus anterior), (Funiculus posterior) și între ele (Funiculus lateralis). Rădăcinile (originea) nervilor spinali sunt între cordonul lateral și cel dorsal sau ventral.
