Migraţiile ca modalităţi de supravieţuire în medii schimbătoare
Migraţiile la începutul vieţii.
Viaţa a început în apă. În a doua jumătate a Paleozoicului au avut loc importante schimbări de mediu. Munţii noi apăruţi au redus suprafaţa bazinelor oceanice. S-a schimbat circulaţia maselor de aer şi de apă. Climatul a devenit mai uscat. Spaţiul şi hrana din mediul acvatic au devenit insuficiente.
Ca urmare, aceste schimbări fundamentale în clima şi morfologia planetei s-au reflectat în evoluţia florei şi faunei, până atunci acvatice.
Primele vieţuitoare terestre sunt de dimensiuni mici si încă legate de apă în anumite etape ale ciclului de dezvoltare.
Primele plante terestre au evoluat din algele verzi. Plantele terestre au modificat conţinutul în oxigen al atmosferei. Adaptările treptate la clima mai uscată au presupus apariţia şi dezvoltarea ţesuturilor de protecţie, iar dezvoltarea pe verticală a celor mecanice. Pătrunderea în sol pentru fixare şi hrănire a dus la formarea cormului (corp vegetativ specializat, diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze).
Prezenţa plantelor pe uscat atrage treptat şi animalele în căutare de hrană. Animalele terestre au trebuit să facă şi ele faţă unor noi condiţii de viaţă: să se deplaseze pe pământ, să se caţere pe tulpinile plantelor, să alerge, să sară.
Treptat, plantele şi animalele au cucerit cea mai mare parte a uscatului.
Deplasările mai importante ale organismelor au fost rezultatul crizelor de hrană şi spaţiu. Ca urmare, au fost cucerite teritorii din ce în ce mai extinse, s-au stabilit în fiecare teritoriu relaţii între speciile existente. Aceste relaţii au condiţionat stabilizarea în teritoriul respectiv a unor specii şi dispariţia, migraţia sau evoluţia altora.
În cazul plantelor, ca producători primari, nu se pune problema deplasării după hrană. Plantele şi-au perfecţionat sistemele de răspândire a fructelor şi seminţelor la distanţe cât mai mari. Spre deosebire de animale la care puii rămân o vreme pe lângă părinţi, plantele tinere, dacă rămân în imediata apropiere a plantei-mamă, vor fi acoprite de frunzişul acesteia, concurate de rădăcinile ei şi nu se va putea dezvolta.
În ceea ce priveşte animalele, cele migratoare şi-au consolidat un instinct puternic care le face ca în anumite perioade ale anului să se deplaseze ritmic.
