Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Maramureş
În satele tradiţionale maramureşene se obişnuieşte ca în Joia Mare să se vopsească ouăle. În alte locuri, acest obicei se practică în Vinerea Mare. Ouăle roşii sunt asociate cu jertfa Mântuitorului, însă şi celelalte culori au semnificaţii. Credinţa populară spune că atâta timp cât vor fi vopsite ouăle roşii, răul va fi ţinut departe. Tradiţiile de Paşti sunt nenumărate în Maramureş şi se leagă nu doar de vopsirea ouălor, ci şi de ciocnitul ouălor şi superstițiile despre acestea. Credinţele maramureşenilor fac referire şi la celelalte bucate specifice pe masa de Paşte: mielul şi pasca.
Oul reprezintă simbolul fecundităţii şi era folosit din cele mai vechi timpuri şi de alte popoare, în ritualurile lor de sărbători. De exemplu, popoarele Asiei şi Europei care serbau Anul Nou la echinocţiul de primăvară ofereau în dar prietenilor şi vecinilor, ouă roşii.
La creştini, oul îl reprezenta pe Creator care creează tot şi conţine în sine totul. Oul vopsit în roşu este asociat cu sângele Mântuitorului. Există mai multe legende în acest sens. Oul roşu este asociat cu sângele Mântuitorului. Una dintre legende spune că în momentul în care Maria Magdalena a pus coşul cu ouă sub crucea pe care era răstignit Hristos, a curs sânge pe acestea şi s-au colorat în roşu. O altă legendă spune că la cina împărătească, la trei zile după răstignirea Mântuitorului, împăratul a zis că atunci va învia Hristos, când ouăle de pe această masă se vor înroşi şi cocoșul care era gătit va cânta. Şi imediat ouăle s-au înroşit, iar cocosul a cântat. Se mai spune că s-au aruncat cu pietre în Mântuitorul, iar acestea s-au prefăcut în ouă roşii.
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Bucovina
Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi sunt interpretate ca prevestiri pentru anul acesta. Se spune că după cum va fi timpul în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă. În toate aşezările din Bucovina, obiceiurile şi îndeletnicirile legate de Sfintele Sărbători de Paşti definesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om liber şi puternic, gata să se elibereze de „balastul” pe care îl simte aproape.
În duminica Floriilor se sfinţesc la Biserică ramurile de sălcii, ”mâțișorii”, care încep a înmuguri. Această ramură este dusă acasă şi aşezată la icoane pentru spor în gospodărie, dar şi pentru fete pentru spor în dragoste. De asemenea ele se folosesc şi în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătăţirea vederii.
Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminică Stâlparilor.
