Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Banat
Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât în alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos. Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie. De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta. La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel.
Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului. Ca referință, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste. De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular să nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoţiţi de musafiri să pornească spre centrul satului. În fața bisericii intră cu toții în hora mare. Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Crișana
Prin semnificaţia pe care o poartă, Paştele este o sărbătoare care aminteşte de iubirea divină şi de minunea revenirii la viaţă. Oamenii şi natura deopotrivă se purifică şi se revigorează, celebrând în pace şi armonie Învierea Mântuitorului. Creştinii ortodocşi din Crișana se pregătesc pentru Paște încă din Săptămâna Mare; gospodinele pregătesc mâncare de post pe care o dau de pomană pentru sufletele răposaţilor şi plantează flori pe morminte.
În Joia Mare se bate toaca pentru a îndepărta spiritele rele, iar în cimitire se aprind focuri considerate sacre. Pe vremuri, după slujbă, tinerii se adunau în curtea bisericii şi aruncau cu ouă unii în alţii. În această zi, femeile prepară o parte din bucatele festive şi încondeiază ouăle de Paşte. În Bihor, decorarea ouălor cu motive şi simboluri de factură religioasă se numeşte împistrit şi este un meşteşug străvechi, dar perfecţionat şi dus la rangul de artă. În jocul de linii, forme şi culori se regăsesc idei biblice, tradiţii, scene din viaţa satului, în compoziţii bogate şi irepetabile. Oul înseamnă viaţă şi regenerare, de aceea există superstiţia că ouăle înroşite şi sfinţite pot apăra gospodăriile de grindină şi piatră. De asemenea, se spune că ele pot fi oferite ca dar şi dacă rămân proaspete până la Înălţare sunt aducătoare de noroc.
În noaptea Învierii, enoriaşii merg la biserică şi iau lumina sfântă. În unele sate, localnicii se adună în cimitir şi îi pomenesc pe decedaţi. Duminică dimineaţa, credincioşii se spală pe față cu apă în care pun un ou roşu, o monedă de argint şi frunze de urzică; în acest fel vor fi sănătoşi, puternici şi energici. Îndată ce bucatele sunt sfinţite, toată familia se așează la masă, bucurându-se de sărbătoarea pascală. După această zi, în Crișana încep petrecerile şi balurile, manifestări la care se reuneşte întreaga comunitate. Deşi obiceiurile de Paşte au fost în timp uitate, atmosfera sărbătorii este aceeaşi şi îi îndeamnă pe oameni să fie buni şi iertători.
