Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Oltenia
În Oltenia obiceiurile sunt puţin diferite faţă de celelalte regiuni. Paştele presupune reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu.
Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul. În această zi, se spune că sufletele celor trecuţi în nefiinţă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morţi.
În zona Olteniei, bărbaţii încondeiază ouăle. Este una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului.
În dimineaţa de Paşti, după ce credincioşii vin de la Biserică cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu se culege din grădină iarbă verde şi se pune pe scările casei. Masa de Paşti trebuie să fie încărcată cu bucatele tradiţionale. Pe lângă ouă roşii gospodinele mai pregătesc şi faimoasa ciorbă de bureţi, cunoscută în alte zone ca ciorbă de miel.
În a doua zi de Paşti, fetele se îmbracă cu zăvelci, marame lucrate şi poale. Acestea îşi demonstrau măiestria în domeniul ţesutului şi a cusutului în faţa întregului sat.
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Dobrogea
Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.
Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineața primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără a fi văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi „iuţi, sprinteni, uşori, sănătoşi, harnici şi iubiţi”.
În noaptea de Înviere, toţi românii merg la biserică pentru a lua lumina Sfânta. După slujba de Înviere de la miezul nopţii are loc prima masă de Paşte în familie, atunci cânt gospodinele aşează pe masa bunătăţile pregătite. În a doua zi de Paşte, finii merg în vizită la naşi, unde duc bucate alese (o sticlă de vin, un cozonac sau un tort) pentru a sărbătorii împreuna Paştele.
O tradiţie foarte importantă este ca, în Noaptea de Înviere, la ora 12 se stinge lumina în Biserică, iar credincioşii vin şi iau lumina de la preot după care o duc acasă. Tot în această noapte, la sfârşitul slujbei se oferă pasca înmuiata în vin.
În prima zi de Paşte, imediat cum se trezesc, credincioşi se spală pe mâini şi pe faţă după care trebuie să-şi facă semnul crucii de trei ori şi să ia o bucată din pasca înmuiata în vin, apoi, ciocnesc ouă roşii.
Paparuda este un obicei Dobrogean şi se desfăşoară în a treia zi de Paşti.
Aceasta constă în stropirea cu apă a unui alai de tinere sau de femei bătrâne împodobite cu flori sau cu ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascaţi. Femeile se înfăşoară în ghirlande de boz, brusture sau fag şi umblă prin sat de la casă la casă şi prin cântecul şi jocul lor invocă ploaia.
Ca şi Paparuda un alt obicei este Caloianul. Are loc în a treia zi de Paşte. În această zi se face o păpuşă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp, păpuşa se dezgroapă şi se rupe în bucăţi după care se împrăştie pe câmp. Acest ritual este făcut pentru belşugul, fertilitatea şi regenerarea vegetaţiei.
