Duşul masaj.
Reprezintă aplicarea mai multor duşuri rozetă cu apă la temperatura de 38-400 C, concomitent aplicându-se cu masaj, conform tehnicii obişnuite.
Pentru aplicarea lui există instalaţii speciale cu 4-6 duşuri verticale, în rozetă, situate unul lângă altul, care se pun simultan sau separat. În lipsa unei instalaţii speciale, se poate efectua şi cu un duş mobil, la capătul căruia se aplică o rozetă.
Durata masajului este de 8-15 min. Bolnavul este culcat, dezbrăcat complet pe un pat special din lemn. Se deschid duşurile, în timp ce apa curge pe corp, tehnicianul execută masajul conform tehnici cunoscute.
Modul de acţiune:
- Duşul masaj provoacă o hiperemie importantă, mai ales în regiunea tratată;
- Are un important efect rezorbtiv şi tonifiant.
Baia kinetoterapeutică.
Este o baie caldă la care se asociază mişcări în toate articulaţiile bolnavului.
Se efectuează într-o cadă mai mare ca cele obişnuite, care se umple trei sferturi cu apă la temperatura de 36-370 C mai rar 380 C. Bolnavul este invitat să intre în cadă şi este lăsat 5 minute liniştit după care tehnicianul execută sub apă, toate mişcările posibile la fiecare articulaţie. Tehnicianul stă în partea dreaptă a bolnavului. După care pacientul este lăsat puţin în repaus după care este invitat să repete singur mişcările arătate de tehnician. Durata băi este de 20-30 min. după care bolnavul este şters şi lăsat să se odihnească. Mobilizarea în apă este mai puţin dureroasă datorită relaxării musculare ce se produce sub influenţa apei calde şi a reducerii greutăţii corpului, conform legii lui Arhimede.
Termoterapia:
Compresele cu aburi.
Avem nevoie de : două bucăţi de flanelă, o bucată de pânză simplă sau un prosop, o pânză impermeabilă, o găleată cu apă la temperatura de 60-700C.
Pe regiunea interesată se plasează o flanelă uscată, peste care se aplică o bucată de pânză sau prosopul muiat în apă fierbinte şi bine stors, iar peste aceasta se aplică cealaltă flanelă. Totul se acoperă cu o bluză impermeabilă sau se aplică un termofor. Durata totală a proceduri este de minim 20 de minute şi maxim 60 de minute. Modul de acţiune – are o importantă acţiune vasodilatatoare şi rezorbtivă pe lângă efectul analgezic şi antispasmotic.
Împachetarea cu parafină.
Se ia o cantitate potrivită de parafină (≈ 150-200g) şi se topeşte într-un vas la temperatura de 65-700, în aşa fel incât să mai rămână câteva bucăţi netopite, în scopul evitării supraâncălzirii. Cu ajutorul unei pensule late (8 cm) se pensulează repede regiunea interesată. Grosimea stratului de parafină este de 0,5-1. Peste stratul de parfină se aplică bucăţi de vată sau flanelă şi apoi se acoperă regiunea cu pătura. Durata este de 20-25 min. Înlăturarea parafinei se face cu uşurinţă din cauza transpiraţiei care are loc sub stratul de parafină. Procedura se termină cu o spălare la 20-2200C. Împachetarea cu parafina are o acţiune locală şi provoacă o încălzire profundă şi uniformă a ţesuturilor.
În timpul procedurii, suprafaţa pielii se încălzeşte până la 38-400C. La locul de aplicare se produce o hiperemie puternică şi o transpiraţie locală abundentă.
Ungerile cu nămol.
Bolnavul complet dezbrăcat stă câteva minute la soare până i se încălzeşte pielea, apoi se unge cu nămol proaspăt complet sau parţial. Se expune din nou la soare timp de 20-60 minute, până când nămolul începe să se usuce. În acest interval de timp va purta o compresă rece pe frunte iar capul îi va fi apărat de soare cu o pălărie sau umbrelă. După aceasta se va face o scurtă bai în lac sau în mare, se va şterge, se va îmbrăca şi se va odihni la umbră sau într-o cameră, aproximativ o oră. Modul de acţiune – ungerile cu nămol îşi bazează acţiunea pe elementul termic alternant, rece la început, apoi cald, datorită încălzirii nămolului la soare şi din nou rece, datorită băi din lac şi reacţiei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de acţiunea specifică a substanţelor resorbite în organiasm.
3. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPIE.
Electroterapia este acea parte care studiază utilizarea, acţiuni diverselor forme de energie electrică asupra organismului uman, cu scop curativ sau profilactic.
Ultrasunetele.
Ultrasunetele terapeutice au o frecvenţă cuprinsă între 800-1000KHz.
Tehnica de aplicare – vom urmări manipularea câmpului emiţător şi manevrarea aparatului. Undele ultrasonice sunt proiectate din capul emiţător în linie dreaptă sub forma unui fascicul perpendicular pe suprafaţa de emisie a localizatorului.
Pentru ca transmiterea undelor la bolnavi să fie continuă este nevoie de un contact perfect între suprafaţa emiţătoare şi tegument care se realizează folosindu-se un strat de gel, ulei sau apă.
Şedinţele au o durată variabilă cuprinsă între 15-30 minute şi se reco-mandă zilnic sau la 2 zile.
Efecte:
- Antiinflamatorii;
- Termice locale;
- Fibrolitice.
Curentul galvanic:
Este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor. Electrodul pozitiv are o acţiune sedativă locală, ca şi curenţii descendenţi şi curenţi ascendenţi aplicaţi contralateral duc la o creştere a pragului de sensibilitate.
Galvanizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu acţiune antalgică (ionoforeză transversală cu novocaină, aconidină sau revulsiv cu histamină). Aplicarea electrozilor la pacient se face transeversal electrozii sunt situaţi de o parte şi de alta a genunchiului. În mod obligatoriu trebuie să folosim un strat hidrofil între electrod şi tegument, ce trebuie spălat după fiecare utilizare. Intensitatea curentului este strâns legată de sensibilitatea şi de toleranţa pacientului (30-50 mA). Durata este aproximativ de 30-40 minute. Numărul şi ritmul şedinţelor este de 18 – 20 sedinţe în ritm zilnic. Influenţează durerea şi provoacă vasodilataţie.
Ionizarea.
Ionizare cu novocaină sau calciu are efect analgezice datorită scăderii excitabilităţii polului pozitiv la care se adaugă efectul substanţei introduse (Novocaină, Calciu). Pentru ionizarea cu Ca se foloseşte o soluţie constând ionul de Ca cu care se îmbibă stratul hidrofil de sub electrodul activ. De aici acesta migrează prin tegumentul intact, prin orificiile glandelor sudoripare şi sebacee către polul opus, ajungând astfel în interiorul organismului de unde ionii sunt preluaţi de reţeaua limfatică şi circulaţia sancvină zonală ajungând în circulaţia generală. Durata proceduri—este de aproximativ 15 min. La efectul farmaco-dinamic al soluţiei medicamentoase se adaugă şi efectul analgezic al curentului continuu. Efect de depozit—realizat de acumularea substanţelor farmacologice introduse la nivelul electozilor. Efectul de patrunderepâna la stratul cutanat profund—are o actiune reflexă cutii viscerale la nivelul dermatoamelor.
Undele scurte.
A căror tehnică de aplicare constă în:
Aplicarea în câmp condensator – introducerea bolnavului direct în câmpul rezonator între cele 2 plăci ale armăturilor condensatorului.
Armăturile condensatorilor sunt izolate în capsule de sticlă sau cauciuc constituind de fapt electrozi. Aceşti electrozi sunt formaţi dintr-un disc metalic de 1mm, grosime şi cu mărimi diferite în diametru fiind variabili. Electrozi se fizează la nişte braţe sau suporturi ce le oferă posibilitatea aplicări lor la distanţă de tegument (circa 3 cm). Aplicarea în câmp inductor-foloseşte electrozi flexibili. Pot avea aspectul unei plase şi cordon flexibil constituit din sârme de cupru. Şedinţele au o durată de 10-15 minute, se aplică zilnic sau la 2 zile, se recomandă maximum 10 şedinţe.
Efectele undelor scurte:
- Termic, reprezintă prncipalul factor terapeutic;
- Vasodilatator şi metabolic;
- Antialgic.
Aici trebuie să ţinem seama de deficitul endocrin şi tulburării vegetative, atunci când este cazul.
Razele infraroşii
Se pot aplica prin două metode: lămpile de tip Solux şi băile de lumină.
În afară de lumina solară, care este deosebit de bogată în radiaţii inflaroşii şi care este utilizată în terapeutia sub forma aşa –numitei helioterapii.
Aplicaţiile de radiaţii inflaroşii în terapeutia se pot face în două moduri: în spaţiul închis, sub forma aşa-numitelor băi de lumina proceduri intense termoterapice sau în spaţiu deschis, în aer liber, sub forma aşa-nummitelor aplicaţii de sollux.
În băile de lumina se realizează o încălzirea aerului până la temperaturi ridicate (60-70-80°C). În funcţie de scopul urmarit, bolnavul va sta în baia de lumina între 5-20 minute. După expirarea timpului prescris se aplică bolnavului o procedură de răcire parţială. Efectul principal al acestor raze se bazează pe căldura pe care o produc. Ele străbat pînă la cîţiva centimetri în profunzime, acţionînd atît asupra ţesutului conjunctiv, cît şi asupra glandelor şi metabolismului general. Ele provoacă totodată şi o vasodialataţie la nivelul plexului venos.
Curentul diadinamic
Se prescrie în aplicaţii transversale sau longitudinale: o perioadă lungă, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 dată pe zi. Se recomandă 10–14 şedinţe. Diatermia acţionează asupra ţesuturilor în profunzime, prin căldura pe care o produc curenţii de înaltă frecvenţă, ca urmare a rezistenţei pe care o opun ţesuturile la trecerea energiei electrice. Căldura astfel produsă are un efect analgetic.
Curentul faradic
Se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroasă pudrată cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.
Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru starea de bine pe care o degajă şi modul în care, corectând dezechilibrul, se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.
4. Tratamentul prin masaj.
Efectele fiziologice ale masajului.
Acţiunile masajului sunt împărţite în 2 grupuri:
1. Locale:
- Masajul are acţiune sedativă asupra durerilor de tip nevralgic, muscular sau articular;
- Acţiunea hiperemiantă a regiuni masate. Se produce o vasodilataţie a vaselor capilare din tegument cu acţiunea circulaţiei sângelui. Odată cu hiperemia apare şi încălzirea tegumentului;
- Acţiunea înlăturări lichidelor interstiţiale cu accelerarea proceselor de rezorbţie în regiunea masată.
