Existî mai multe tipuri de dispozitive pentru administrarea medicamentelor prin inhalare precum spray-urile, inhalerele cu pulberi uscate, nebulizatoarele.
Spray-urile sau inhalerele MDI (metered dose inhaler) conțin dispersii fine ale substanțelor terapeutic active condiționate în flacoane speciale, presurizate, care permit eliberarea unei cantități determinate (doză) la acționarea declanșatorului.
Particulele expulzate din dispozitivul generator sunt inhalate, tranzitează căile arborelui bronșic și se fixează la nivelul epiteliului bronho-alveolar de unde sunt absorbite.
Pentru a realiza un contact cantitativ optim cu celulele epiteliului bronșic este important un inspir profund în timpul declanșării dispozitivului, apoi oprirea respirației pentru 10-15 secunde, permițând astfel fixarea particulelor aerosolului la nivelul mucoasei. Este necesară, de asemenea, adoptarea ulterioara a unui ritm respirator lent care să mărească timpul de tranzit și de retenție al substanței active inhalate. Tehnica în sine nu este complicată, dar impune sincronizarea precisă a momentului inspirului cu declanșarea dispozitivului.
Atașarea unui spacer crește efectivitatea tratamentului și nu necesită o coordonare specială în timpul administrării. Spacer-ul este practic o cameră de retenție a substanței active din care să poata fi aspirată lent, în timp, pe gură sau pe nas (spacer-ul este prevăzut cu o piesă bucală și cu o mască). Pentru a exclude posibilitatea de apariție a unor efecte secundare locale, precum candidozele orale în cazul administrării corticosteroizilor, după administrare, gura se clătește bine cu apă.
Dacă pentru preparatele orale (soluții, comprimate ș.a.m.d.) modul de administrare este relativ simplu și binecunoscut, există și cazuri în care pacientul trebuie să primească o informare prealabilă și, uneori, chiar o demonstrație practică pentru a deprinde administrarea corectă a produsului prescris.
Preparatele farmaceutice inhalatorii, larg folosite pentru tratarea simptomelor acute sau cronice ale bolilor respiratorii (astm bronșic, bronșite cronice) sunt un exemplu sugestiv în acest sens.
Administrarea medicamentelor pe cale rectală
Calea rectală reprezintă una din căile digestive de administrare a medicamentelor.
Medicamentele sunt administrate pe această cale:
- pacienților cu tulburări de deglutiție
- pacienților operați pe tubul digestiv superior sau cu intoleranță digestivă (vărsături, grețuri, hemoragii)
- pacienților la care se dorește evitarea circulației portale, trecerea medicamentelor prin ficat.
Scopul administrării medicamentelor pe cale rectală este obținerea unor efecte locale sau generale a medicamentelor:
- efecte locale : golirea rectului
- calmarea durerilor
- atenuarea peristaltismului intestinal
- atenuarea proceselor inflamatoare locale
- efecte generale:
- prin absorbția medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot acționa asupra unor organe sau sisteme (inima – ex. supozitoare cu digitală, sistem nervos – ex. clismă cu cloral hidrat,etc).
Medicamentele se administrează pe cale rectală sub formă de: supozitoare și clisme medicamentoase.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor pe altă cale decât tubul digestiv. În mod curent se înţelege introducerea în organism a medicamentelor aflate în stare lichidă, cu ajutorul unor ace care traversează ţesuturile, deci prin injecţii. Dintre avantajele utilizării acestei căi cităm:
- absorbţia uşoară, cea ce determină o instalare rapidă a efectului
- ocolirea tubului digestiv în cazul medicamentelor sensibile la acţiunea sucurilor digestive
- introducerea medicamentelor în organismul bolnavului inconştient
Aceasta păstrează în sfera ei numai calea injectabilă de administrare a medicamentelor. Injecția constă în introducerea substanțelor medicamentoase lichide în organism , prin intermediul unor ace care traversează țesuturile, acul fiind adaptat la seringă.
Avantajele căii parenterale sunt : dozarea precisă a medicamentelor; obținerea unui efect rapid; posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconștient, cu hemoragie digestivă, vărsături.
Scopul injecțiilor:
- explorator, care constă în testarea sensibilității organismului față de diferite substanțe;
- terapeutic: – administrarea medicamentelor.
