PĂSĂRI MIGRATOARE DIN ROMÂNIA 2

Cucul (Cuculus canorus)

          Poate fi întâlnit în păduri sau în zonele cu arbori, pajişti şi stufărişuri. O pasăre de mărimea porumbeilor, seamănă cu uliul păsărar la formă şi culoare. Lungimea corpului este de 32-36 cm, anvergură de 54-60 cm şi are o masă corporală de 130 g la mascul şi 110 g la femelă. Părţile superioare sunt gri-albăstrui, pieptul este alb cu dungi orizontale de culoare închisă. Aripile sunt ascuţite, coada este lungă şi irisul galben. Femela de obicei prezintă acelaşi colorit, dar poate fi şi de culoare ruginie. Se hrăneşte cu insecte, omizi în special, iar uneori cu ouăle şi puii altor păsări mici. În sălbăticie, durata medie de viaţă este de şase ani. Vizitator de vară în toată Europa, migrează spre sudul Africii în luna august şi revine în luna aprilie. Pasăre diurnă şi în general solitară, deseori este văzută cu aripile lăsate mai jos de nivelul cozii.  La doi ani atinge maturitatea sexuală. Ambii parteneri participă la ritualul nupţial: femela emite chemări pentru a-şi apropia masculul, acesta îşi desface aripile şi coada, se apleacă în faţa ei şi se roteşte. Un adevărat “parazit”, femela cuc, îşi depune ouăle în cuiburile altor păsări, lăsând clocitul şi crescutul puilor pe seama păsărilor gazdă. Totalul populaţiei care se înmulţeşte în Europa este foarte mare, între 4,2 şi 8,6 milioane de perechi. Multe populaţii europene au regresat în perioada 1990-2000, dar populaţiile cheie din Rusia şi România au rămas stabile. Rusia este ţara europeană cu cea mai mare populaţie de cuci.

          Sunt depuse între unul şi 25 de ouă în perioada aprilie-mai. Femela selectează câteva cuiburi care aparţin speciilor agreate de ea, aşteaptă până când ouăle sunt în stadiul potrivit, scoate unul din ouăle speciei gazda şi îl înlocuieşte cu al ei. Mărimea medie a unui ou de cuc este de 22×17 mm. Pasărea gazdă va cloci şi oul de cuc, pentru 11-12 zile şi va hrăni puiul care va părăsi cuibul după alte 17 zile. Se crede că declinul populaţiilor de cuc din unele părţi ale Europei se datorează declinului suferit de speciile gazdă pentru ouă, cărora le este distrus habitatul. Eforturile de conservare trebuie să cuprindă şi monitorizarea speciilor gazda pentru ouăle de cuc şi protejarea habitatului acestora.